![\"stefan-procopiu\"](\"http:\/\/www.phys.uaic.ro\/wp\/prezentare\/personalitati\/stefan-procopiu.gif\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u201eMisiunea oric\u0103rei Universit\u0103\u021bi nu este numai de a r\u0103sp\u00e2ndi \u0219tiin\u021ba, dar \u0219i de a ajunge s\u0103 creeze ea \u00eens\u0103\u0219i valori, insufl\u00e2nd voca\u021bii \u0219i \u00eentre\u021bin\u00e2nd focul sacru la genera\u021biile care i se prezint\u0103.\u201c<\/p>\n
Tinere\u021bea \u0219i studiile<\/b><\/p>\n
\u0218tefan Procopiu s-a n\u0103scut la B\u00e2rlad, pe 19 ianuarie 1890. A urmat cursurile primare, secundare \u0219i liceale la Liceul \u201eRo\u0219ca Codreanu\u201c din B\u00e2rlad. \u00cen timpul liceului, Procopiu cite\u0219te \u0219i studiaz\u0103 foarte mult, \u00eendrept\u00e2ndu-\u0219i aten\u021bia spre problemele fundamentale ale cunoa\u0219terii universului, dorind a deslu\u0219i \u201esensul realit\u0103\u021bii \u0219i al vie\u021bii\u201c. Cu \u00eenclina\u021bia \u0219i pasiunea sa pentru \u0219tiin\u021bele naturii se orienteaz\u0103 spre Universitatea din Ia\u0219i pentru a urma cursurile Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021bele Naturii. Dupa c\u00e2teva luni, se \u00eenscrie la Facultatea de \u0218tiin\u021be Fizico-Chimice. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 la Universitate era profesor de fizic\u0103 renumitul Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), doctor \u00een \u0219tiin\u021be fizice la Paris, care preda un curs de fizic\u0103 modern\u0103, \u00een spiritul noilor descoperiri ale timpului. \u00cen anul 1912, Procopiu ob\u021bine licen\u021ba \u00een fizic\u0103, cu men\u021biunea \u201efoarte bine\u201c.<\/p>\n
Primele descoperiri \u0219tiin\u021bifice<\/b><\/p>\n
\u0218tefan Procopiu s-a dedicat \u0219tiin\u021bei \u0219i cercet\u0103rii \u00eenc\u0103 din timpul studen\u021biei. Primele rezultate remarcabile din cercetare sunt publicate \u00een anul 1913 sub titlul \u201eDeterminarea momentului magnetic molecular prin teoria cuantelor lui M. Planck\u201c ap\u0103rut\u0103 \u00een \u201eBulletin Scientifigue de l’Academie Roumaine de Sciences\u201c. \u00cen urma studiilor privind teoria cuantelor lui Planck \u0219i a teoriei magnetismului lui Langevin, Procopiu stabile\u0219te valoarea momentului magnetic molecular pentru prima dat\u0103 \u00een lume, cu doi ani \u00eenaintea lui Bohr, care a primit premiul Nobel \u00een 1922. \u00cen anul 1912 este numit preparator la Universitatea din Ia\u0219i. \u00centre 1913-1919 activeaz\u0103 la Facultatea de Fizic\u0103 din Bucure\u0219ti, ca asistent suplinitor, \u0219i apoi ca \u0219ef de lucr\u0103ri \u00een cadrul Laboratorului aplica\u021biilor c\u0103ldurii \u0219i electricit\u0103\u021bii. Fiind preocupat \u0219i de probleme tehnice, Procopiu public\u0103 \u00een 1913, lucrarea \u201eCercet\u0103ri experimentale asupra telegrafiei f\u0103r\u0103 s\u00e2rma\u201c, iar \u00een 1916 inventeaz\u0103 un aparat pentru localizarea gloan\u021belor din corpul r\u0103ni\u021bilor, stabilind ad\u00e2ncimea la care se aflau acestea.<\/p>\n
Teza de doctorat<\/b><\/p>\n
\u00cen anul 1919 ob\u021bine o burs\u0103 Adamachi \u0219i pleac\u0103 la Paris pentru studii de doctorat. Aici frecventeaz\u0103 cursurile unor savan\u021bi ilu\u0219tri ai vremii, precum Marie Curie, Paul Langevin, Aym\u00e9 Cotton. \u00cendrumatorul tezei de doctorat este pentru \u00eenceput prof. Gabriel Lippman, iar apoi prof. Aym\u00e9 Cotton. \u0218tefan Procopiu descoper\u0103 \u0219i analizeaz\u0103 \u00een laboratorul de fizic\u0103 al Universitatii Sorbona un fenomen optic nou ce consta \u00een depolarizarea longitudinal\u0103 a luminii de c\u0103tre suspensii \u0219i coloizi. Aceast\u0103 descoperire a fost prezentat\u0103 \u00een \u0219edin\u021ba Academiei de \u0218tiin\u021be din Paris la 8 august 1921. Fenomenul este numit \u00een anul 1930, de c\u0103tre prof. Boutaric, fenomenul Procopiu. La 5 martie 1924, Procopiu ob\u021bine titlul de doctor \u00een \u0219tiin\u021be fizice cu lucrarea \u201eAsupra birefringen\u021bei electrice \u0219i magnetice a suspensiilor\u201c, \u00een fata unei comisii format\u0103 din profesorii Aym\u00e9 Cotton, Charles Fabry \u0219i H. Mouton. Teza de doctorat a fost publicat\u0103 la Editura \u201eMasson\u201c – Paris \u0219i trimis\u0103 celor mai renumi\u021bi fizicieni ai vremii.<\/p>\n
Profesor \u0219i mentor<\/b><\/p>\n
\u0218tefan Procopiu este numit la 15 ianuarie 1925 profesor titular la Catedra de gravita\u021bie, c\u0103ldur\u0103 \u0219i electricitate de la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201c din Ia\u0219i, catedr\u0103 pe care a condus-o p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1962, c\u00e2nd iese la pensie. Activitatea de cercet\u0103tor \u0219i profesor desf\u0103\u0219urat\u0103 de \u0218tefan Procopiu a contribuit la reorientarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului de fizic\u0103 ie\u0219ean. Pun\u00e2nd un accent deosebit pe experiment, Procopiu creeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia o puternic\u0103 \u0219coal\u0103 de fizic\u0103 experimental\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 \u201ecuno\u0219tin\u021bele se cap\u0103t\u0103 prin studiu, dar faptele constatate \u0219i experien\u021bele sunt p\u00e2rghiile care fixeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele\u201c. Cursurile \u021binute de el erau adev\u0103rate modele de expunere privind con\u021binutul, forma, calitatea \u0219i metoda de predare. Experien\u021bele de laborator erau \u00eentotdeauna verificate \u00een prezen\u021ba sa, deoarece experien\u021ba trebuia s\u0103 reflecte exact fenomenul \u0219i demonstra\u021bia trebuia s\u0103 fie des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103.<\/p>\n
Domenii de cercetare<\/b><\/p>\n
\u0218tefan Procopiu a efectuat m\u0103sur\u0103tori asupra magnetismului terestru, demonstr\u00e2nd \u00een anul 1932 c\u0103 valoarea acestuia era \u00een sc\u0103dere din 1843 \u0219i stabilind perioada de varia\u021bie a magnetismului terestru la aproximativ 500 de ani. El a determinat \u0219i ciclurile varia\u021biilor secundare ale declina\u021biei \u0219i \u00eenclina\u021biei pentru ora\u0219ul Ia\u0219i din perioada 1798-1947 \u0219i pentru Bucure\u0219ti din perioada 1772-1947. Calculele pe care le-a efectuat \u0219i h\u0103r\u021bile \u00eentocmite i-au permis s\u0103 fac\u0103 previziuni \u0219tiin\u021bifice privind unele fenomene geomagnetice. Prin cercet\u0103rile sale a contribuit \u0219i la \u00eentocmirea h\u0103r\u021bilor geomagnetice ale Rom\u00e2niei, descoperind anomaliile magnetice din Moldova, pe linia Ia\u0219i – Boto\u0219ani. \u0218tefan Procopiu are \u0219i contribu\u021bii la cercet\u0103rile de spectrografie studiind modul de comportare a nucleelor \u00een vid, activitatea suspensiilor metalice \u0219i efectul acestora asupra coeficientului de difuzie \u0219i a conductivit\u0103\u021bii electrice a metalelor, pe baza ra\u021bionamentelor cuantice, verificate la plumb. Un alt domeniu abordat de Procopiu este cel al propriet\u0103\u021bilor termodinamice ale substan\u021belor.<\/p>\n
Efectul Procopiu<\/b><\/p>\n
Dezvolt\u00e2nd studiile asupra efectului Barkhausen (discontinuitatea magnetiza\u021biei unei substan\u021be), \u0218tefan Procopiu experimenteaz\u0103 influen\u021ba unor factori fizici asupra discontinuit\u0103\u021bilor de magnetizare. \u00cen 1930, el pune \u00een eviden\u021b\u0103 un efect nou ce are loc \u00een fire din materiale feromagnetice str\u0103b\u0103tute de curen\u021bi alternativi, pe care l-a numit \u201eefect Barkhausen transversal\u201c, \u0219i care este cunoscut \u00een prezent sub numele de \u201eefect Procopiu\u201c. Dac\u0103 \u00een interiorul unei bobine se afl\u0103 un fir conductor axial supus ac\u021biunii unui c\u00e2mp magnetic longitudinal, la trecerea curentului alternativ prin acest fir, \u00een bobin\u0103 nu se induce nici un semnal, deoarece liniile de c\u00e2mp magnetic produs de curentul prin fir nu intersecteaz\u0103 suprafa\u021ba spirelor bobinei ci sunt circulare, \u00een acela\u0219i plan cu planul spirelor. Dac\u0103 firul este din material feromagnetic, se constat\u0103 c\u0103 la trecerea prin acesta a unui curent alternativ ce dep\u0103\u0219e\u0219te o anumit\u0103 valoare de prag, apare totu\u0219i fenomenul de induc\u021bie \u00een bobin\u0103. Aceasta dovede\u0219te c\u0103 vectorii magnetiza\u021bie ai domeniilor magnetice ies din planul perpendicular pe fir. Acest fapt se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd c\u00e2mpul magnetic circular la suprafa\u021ba conductorului dep\u0103\u0219e\u0219te c\u00e2mpul coercitiv caracteristic materialului din care este constituit firul. Pornind de la efectul Procopiu, au fost construite noi tipuri de memorii electronice cu suport din fir feromagnetic, de foarte mare capacitate.<\/p>\n
Progresul se face pe seama celor perseveren\u021bi<\/b><\/p>\n
\u201eCuno\u0219tin\u021bele noastre se complic\u0103, uneori se simplific\u0103, dar necontenit se pun probleme noi. Nu este loc de \u0219omaj \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, pentru cei ce vor s\u0103 munceasc\u0103. De altfel, \u0219i pe vremuri, Newton, la sf\u00e2r\u0219itul carierei sale, dup\u0103 ce descoperise marea lege a gravita\u021biei universale, spunea c\u0103 se consider\u0103 ca un copil, care plimb\u00e2ndu-se pe \u021b\u0103rmul Oceanului necunoscutului, a g\u0103sit o cochilie mai frumoas\u0103 dec\u00e2t a celorlal\u021bi, dar c\u0103 malul infinit al Oceanului r\u0103m\u00e2ne cu un num\u0103r imens de cochilii. Cu aceste cochilii cl\u0103dim noi civiliza\u021bia \u0219i progresul.\u201c<\/p>\n
\u0218tefan Procopiu – Extras din conferin\u021ba \u021binut\u0103 cu ocazia deschiderii cursurilor la Universitatea din Ia\u0219i, 1 noiembrie 1933.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eMisiunea oric\u0103rei Universit\u0103\u021bi nu este numai de a r\u0103sp\u00e2ndi \u0219tiin\u021ba, dar \u0219i de a ajunge s\u0103 creeze ea \u00eens\u0103\u0219i valori, insufl\u00e2nd voca\u021bii \u0219i \u00eentre\u021bin\u00e2nd focul sacru la genera\u021biile care i se prezint\u0103.\u201c Tinere\u021bea \u0219i studiile \u0218tefan Procopiu s-a n\u0103scut la B\u00e2rlad, pe 19 ianuarie 1890. A urmat cursurile primare, secundare \u0219i liceale la Liceul \u201eRo\u0219ca Codreanu\u201c din B\u00e2rlad.\u2026 Read More »<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"parent":284,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-313","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/313","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=313"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/313\/revisions"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/284"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.phys.uaic.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}