Ioan Golovcenco (1914-1988)

ioan-golovcenco

S-a născut la 2 octombrie 1914 în satul Budachi, Județul Cetatea Albă din Basarabia. Urmează Școala primară în satul natal apoi Liceul militar „Ștefan cel Mare“ din Cernăuți. După absolvirea liceului, în 1933 se înscrie la Facultatea de Științe (secția Fizico-chimice) a Universității din Cernăuți, susținând examenul de licență în 1938. Din 1939 lucrează ca profesor de fizică la Liceul militar din Cernăuți și apoi la liceele militare din Timișoara și Pitești.

În 1942 este numit asistent la Institutul Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași iar din 1945 este transferat la Facultatea de Științe a Universității ieșene devenind lector în 1948 și conferențiar în 1956. În anul 1974 se retrage de la catedră. A inițiat la Universitatea din Iași cercetări în domeniul fizicii semiconductorilor, între care se impune studiul proprietăților electrice a unor materiale semiconductoare în straturi subțiri. A elaborat peste 40 de lucrări originale care au fost publicate în reviste de specialitate sau comunicate la manifestări științifice din țară sau străinătate.

Cursurile sale au încântat generații de studenți fiind prezentate cu o deosebită claritate și însoțite de experimente ingenioase. A publicat pentru studenți cursuri de Mecanică și acustică, Fizică moleculară și căldură, Optică și spectroscopie.

Înzestrat cu deosebite calități intelectuale, modest și corect în toate situațiile a reprezentat cu demnitate titlul de profesor la catedră și în toate activitățile de mare răspundere pe care le-a îndeplinit de-a lungul anilor. A fost șef de catedră și secretar al Consiliului Facultății de Fizică.

A încetat din viață pe 9 iunie 1988.